Cel mai potrivit moment pentru educatia copilului tau este ACUM. Nu exista un altul mai bun, mai prielnic, mai « nu stiu cum ». Educatia NU este ceva ce se intampla la anumite intervale de timp, ci este un proces continuu.
Copilul se naste asemenea unui vas care are pereti si structura de rezistenta, dar nu are continut. Prin urmare familia, mediul inconjurator, scoala, strada, viata, toate acestea il formeaza. Datorita acestui fapt, copilul traieste foarte mult in prezent, in « acum ». La inceput el cunoaste foarte putin sau deloc notiunea de trecut si nu intelege mai nimic din notiunea de viitor. Cand ii spui « -Maine iti cumpar masinuta rosie », intrebarea lui imediata si fireasca este « -Mami, cand este maine, peste 5 minute ? ». Copilul acum se joaca, acum plange, acum vrea sa manance, acum vrea sa plece, acum vrea sa stea, etc. Totul se petrece acum, nu maine, nu poimaine, nu peste o ora.
Iata de ce momentul cel mai potrivit pentru educatia copilului tau este, de fapt, fiecare moment alaturi de el.
Am observat de foarte multe ori copii mofturosi sau zgomotosi, in public : la magazin, la banca, in parc, in vizita, etc. Este ceva firesc si normal, copilul are tot felul de stari pe care nu stie sa le gestioneze. Cand ii vine sa tipe de bucurie, tipa. Cand ii vine sa se tranteasca de pamant pentru ca vrea masinuta rosie, asta va face.
Daca intr-un astfel de moment cheie, tu spui « Discutam noi acasa ! » sau ii suprimi starea, linistindu-l pentru ca « Suntem in public, nu pot sa il las asa, ca deranjeaza ! », atunci ai pierdut cea mai mare oportunitate de a oferi copilului lectia care vine la pachet cu situatia traita.
Aceste situatii NU sunt rele!
Aceste situatii reprezinta OPORTUNITATI pentru formarea si educatia copilului tau!
Imagineaza-ti ca mergi cu copilul tau de 5 ani intr-un supermarket. El ocheste o jucarie pe care o mai are acasa in alte cinci variante de culori si incepe sa faca precum o intreaga gradina zoologica. 99% din parintii pe care i-am observat in astfel de situatii sunt fie rusinati, fie enervati, fie renunta la cumparaturi si pleaca, fie incearca prin orice metode sa il linisteasca, sfarsind inclusiv prin a-i lua si a sasea varianta de culoare pentru aceeasi jucarie.
In toate situatiile de mai sus ai pierdut oportunitatea de a-l invata sa-si gestioneze emotiile si reactiile. Pretentia ca totul i se cuvine, dorinta de a i se indeplini pe loc cerintele, enervarea, oboseala, stresul, impolitetea, mofturile, etc, toate sunt stari normale pentru un copil.
Ele vin ca o oportunitate pentru parinte, pentru a-i oferi educatia potrivita si pentru copil pentru a dobandi abilitatile necesare pentru a gestiona aceste stari.
Daca decizi sa ai o discutie acasa, copilul uita contextul si, cel mai important, starile asociate. El va ramane frustrat pentru ca nu intelege de ce nu primeste ceea ce vrea. Acasa nu va mai avea nici chef, nici resurse pentru a te asculta si a invata ce doresti sa ii transmiti.
Daca ii suprimi starea si incerci sa il linistesti si sa ii acoperi trairile prin orice metode, el invata ca intotdeauna exista cineva sau ceva salvator, care il va scapa de ceea ce nu ii place sau ii va da ceea ce isi doreste.
Nu etichetam ce este corect sau incorect, si nici nu facem apologia parentingului. Intreaba-te tu, ca parinte:
Ce doresti sa transmiti copilului tau ?
Cum vrei sa il formezi ?
Esti dispus sa ii aloci timpul necesar pentru a-l ajuta sa traga invatatura din fiecare situatie?
Doresti sa il inveti sa gestioneze stresul mai tarziu ? Cand ? Acum este cel mai bun moment, acum, in fiecare clipa. Cu cat creste mai mult, cu atat mai mult traieste tot felul de situatii cu adevarat importante si in care are nevoie de abilitatile invatate cand este mic.
Raspunzand pozitiv la orice reactivitate a copilului tau si fiindu-i mereu la dispozitie pentru a-i satisface cererile inseamna sa il privezi de antrenamentul de care are nevoie in viata reala.
Cum altfel ai putea proceda? Ridicandu-te deasupra starilor copilului.
Tu esti adult, ai experienta de viata. El este un copil, este NORMAL sa aiba tot felul de stari schimbatoare. Tu stii ce ii este cu adevarat util, el nu. Poti sa te retragi intr-un colt, atat cat sa nu incurci trecerea si sa il asisti la „criza”. Ghideaza-l prin starea lui si sa ajuta-l sa o gestioneze. Cum? Pur si simplu stand langa el si avand rabdare 5, 10, poate 20 minute sa se linisteasca. Vorbeste cu el, spune-i ca ii esti alaturi, ca astepti sa se calmeze ca sa puteti discuta. Il asiguri ca nu va obtine ce vrea printr-un astfel de comportament. Practic, ii sugerezi indirect ce are de facut. Nu il certi, nu te superi!!! Aminteste-ti: tu esti adult, el copil. Nu ai de ce sa te superi, are doar nevoie sa invete sa-si gestioneze emotiile si reactiile.
Foloseste OPORTUNITATEA! Bucura-te de ea, in loc sa te enervezi!
In primele 5-10 minute pare ca nu te asculta. Are privirea goala, sughita de la plans, se tranteste pe jos, te loveste, eventual. Aici e punctul culminant. Tu esti om mare, stii ce urmeaza. In acest punct trebuie sa rezisti si doar sa fii langa el, fara a-l aproba. Urmeaza partea in care fie e epuizat de plans, fie se mai linisteste si, oricum ar fi, cauta alinare.
Atunci e momentul tau: ii explici calm de ce nu ii oferi ceea ce vrea si mai ales, de ce nu va obtine nimic prin acel comportament. La fiecare explicatie ceri aprobarea lui, pentru a se fixa informatia: „ – Iti amintesti ca ai deja mai multe jucarii la fel, da?; Ai vazut ca oamenii au fost deranjati de tipetele tale, da?; Stii ca daca te comporti asa, nu este o solutie pentru a obtine ceea ce iti doresti, da?”.
La final ii oferi, neaparat, o alternativa : „Data viitoare poti sa imi spui calm ceea ce doresti si vom discuta daca iti este folositor sau nu. Vom lua impreuna o decizie inteleapta, in regula? Astfel vom evita plansul tau si toata scena de astazi.” Situatia luata ca exemplu poate fi readaptata in functie decontext, dar de fiecare data, aminteste-ti:
Fiecare moment reprezinta o oportunitate atat pentru copil, cat si pentru tine. Educatia se face ACUM, in mod permanent, nu acasa, nu mai tarziu!